Oare când o să mă trezesc?
Am trecut printr-o experienţă
ca asta acum ceva ani. Aşa ai fost educat... să fii bun, să fii ascultător, să
fii săritor şi să ajuţi, să nu comentezi, să pleci capul, numai că la partea cu
reciprocitatea cam 1% se întoarce înapoi!
De ce să fiu bun dacă se
întoarce rău? De ce să ajut dacă nu sunt ajutat? Dacă te zbaţi şi ajuţi şi te
stresezi să iasă totul bine o faci pentru că aşa vrei tu, pentru că îţi place
să faci asta, numai că dacă nu eşti susţinut, ba din contră se fac glume pe
seama ta, de ce să mai continui?
Atunci punem punct şi gata,
devenim egoişti, nu mai ajutăm, nu ne mai interesează problemele celorlalţi,
poate să pice lângă tine pe stradă, nu mai dăm doi bani pe el.
Oricum, orice alegi, tot vei fi
blamat: dacă alegi să faci bine, se vor găsi guri rele care să te dezaprobe cum
că nu faci bine şi ar trebui să fii aşa, să faci aşa, să nu mai fii darnic;
dacă alegi să fii indiferent, deci rău, automat vor apărea gurile spurcate care
spun că te-ai făcut al dracului, că eşti cu nasul pe sus, că ai uitat de unde
ai plecat, că trebuie să te gândeşti că ţi se poate întâmpla şi ţie... păi mi
s-a întâmplat şi nu au venit puzderie de ajutoare. Aşa că orice aş alege e rău,
măcar dacă aleg să mă simt şi eu satisfăcut, să mă simt bine pentru ce am ales.
Că oricum vei fi considerat
bun... dar prost!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu