De ce Yo-nutz?

Mă numesc Ionuţ, de unde s-a ajuns la... Yo-nutz?

Poveste veche, ba chiar antică! Am un foarte bun prieten din... Timişoara-Constanţa-Braşov :))) pe nume Mi-odin. Da, exact aşa pe buletin! Fiind copii, nu că acum n-am avea minte de copii... încă, glumeam pe seama unui alt prieten din Bucureşti, pe nume Mihnea, cum că ar fi Mi-Hnea (citit chiar aşa "mi liniuţă hînea").

Pe de altă parte, la facultate, de lene să nu-mi caut directorul meu de lucru în... Turbo Pascal, mamă ce program vechi cu care lucram pe 286, în loc de "Ionuţ", scriam "Yonut" şi în felul ăsta mereu directorul meu era ultimul în ordine alfabetică.

Z-ul a apărut la mişto, că toată lumea îl scria pe "ş" drept "sh" şi pe "ţ" drept "tz", iar de aici a fost un pas până la a adăuga cratima după primele două litere... conform prenumelui prietenului meu.

Şi s-a creat... Yo-nutz.

Mult mai târziu cineva a făcut un calambur şi a spus ca "nutz" ăla poate fi catalogat drept "nuts = nebun" că şi-aşa nu sunt eu cu toate ţiglele pe casă! :)